Posts Tagged ‘ timisoara ’

re,distrugere de Adrian Sandu

March 26, 2013

 

collage and more…

perioada: 12 – 30 martie ’013
vernisaj: 12 martie ’013 @ 18:00 – calpe art gallery
timisoara, bastion theresia, corp D
www.calpegallery.ro


Tot ce ating distrug tot ce ating

O istorie a obiectelor distruse – obiecte încărcate, cândva, de sentimentalism – uitate în spaţii care aşteaptă să fie din nou revizitate. Acum mă găsesc în locuri uitate, printre obiecte distruse. Dacă „istoria se taie la montaj”, eu lucrez cu gunoiul istoric – încerc să refac ceea ce, aparent, nu mai poate fi refăcut – tot ce produc are un sens strict personal. Îmi recompun istoria printr-o acţiune de distrugere a obiectelor abandonate. Acţionez asupra obiectelor distruse cu o nouă acţiune de distrugere: redistrug. Asamblez redistrugerea, recuperez istoria personală distrusă, îmi însuşesc istoria distrusă a altor persoane. Acţionez continuu cu distrugere.

 

 

Share on Facebook

Tags: , , ,
Posted in ARTA, INPROGRAM | No Comments »

Diapazonul la maxim

March 22, 2013

de Valentin Vizuroiu


Alina Andrei (primita pe TRIMITE CHESTII)

Sunt un meloman incurabil din vestul sălbatic. Vest ce mi-am dorit tot timpul să rămână aşa sălbatic. Mă bucur nespus că muzica încă prinde glas în Timişoara. Sunt gloate de copii ce cumpără zilnic chitări şi tamburine, iar acest lucru începe să se vadă. Au apărut trupe noi, trupe cu frustrări de urlat şi emoţii de transmis stângaci. Tineri sau mai puţin tineri, semenii au pus struna la treabă acoperind variate genuri muzicale.

Un prieten din Cluj îmi spunea că este ceva în apă la Timişoara şi tind să cred că, probabil din aceeaşi apă s-au adăpat mai mulţi. De aceea în 2012 trupe locale au scos albume unul şi unul. Cel mai bun exemplu fiind Dor de Duh, trupă ce a amestecat cu iscusinţă folclor românesc cu black metal, iar rezultatul este unul sublim.

Într-un alt cotlon al oraşului băieţii de la Methadone Skies au scos un album psihedelic rock după mai multe luni de stat în bârlog, ce a făcut valuri din Ucraina până la Berlin.

Exemplele sunt variate şi destul de diverse, dar apa e aceeaşi în fiecare frunză la şes, acest lucru fiind subliniat prin note atente şi frumos cizelate pentru un release de jazz tonic şi modern semnat de către Sebastian Spanache Trio.

În alte neguri ale sălilor de repetiţii s-au pus bazele unor turnee la nivel mondial, Negură Bunget fiind mult mai cunoscuţi oriunde în lume decât acasă.

Dintr-o ciorbă mai omogenă, cu influenţe vaste şi aparent mistice, au răsărit şi The:Egocentrics, band ce continuă să surpindă prin metamorfozarea continuă.

Niciodată nu mi-au plăcut etichetele de dragul delimitării artisitice sau de orice fel; de aceea tot timpul am apreciat trupele care lasă muzica să vorbească de la sine. Un exemplu fiind Mike Altrin, un artist ce amestecă în albumul său un adevărat caleidoscop muzical.

Partea experimentală şi atmosferică a apelor este explorată sinestezic de către Thy Veils

Toate aceste trupe au în comun un oraş, probabil o stare de spirit, multă răbdare şi tutun. Tocmai de aceea se pricep aşa bine să coloreze timpane noi şi dornice de voci proaspete. Toate aceste banduri stau „unite sub tricolor” cântand şi încântând melomani, ca şi mine, din întreaga lume. Acesta este motivul pentru care am dorit să pun, literalmente „în revistă” rodul muncii lor.

Adio, deci pe curând!

Alte articole de acelasi autor:

Alegorie crudă în 3 timpi (ilustrație Raluca Ciubotaru)

Share on Facebook

Tags: , , , , , , , , , , ,
Posted in FOLCLOR, MUZICA | No Comments »

Alegorie crudă în trei timpi

March 19, 2013

- aer proaspăt de Timișoara -
de Valentin Vizuroiu


Congres, Raluca Ciubotaru (primită pe TRIMITE CHESTII)

Să mă apuc să scriu despre Timișoara este o mereu o experiență aparte. Îmi dă un fior greu de exprimat în emoții,  emoții greu de descris. Nu scapi de fiorul orașului ăsta cu una cu două. Trebuie să îți urmezi calvarul cu stoicism până la capăt pentru a înțelege acest oraș. Lăsând pateticele văicăreli deoparte trebuie să evidențiez esența acestui oraș și rolul său cheie în societatea românească. Personal îl consider o inimă, ce pompează cultură și inițiativă către noi. O inimă rănită ce a suferit dar care te iubește necondiționat până la pieire. Prin asta stă tânăr sufletul acestui oraș, prin tinerii pe care îi are, prin zâmbetele și bicicletele verzi ce îl fac să zâmbească. E un oraș ce are un cântec veșnic nou, o pată de culoare mereu distinctă. Numai prin cultură poate rezista acest bastion al spiritelor elevate. La naiba, avem un potențial foarte mare în ceea ce privește artiștii plastici. Adică sunt sute de prăjiți analogici și digitali ce își colorează tripurile mai sincer decât oglinda din baie. Suntem zeci ce ne urlăm mațele și înghețăm prin săli de repetiții, și continuăm să cântăm indiferent de numărul plătitorilor de bilet, indiferent de cât costă benzina sau cât de bleg e leul la bursă.

Viața merge mai departe chiar dacă a mai dispărut un festival al saltimbancilor și au apărut altele cărora eventual le vom putea ține minte numele. Suntem fierți perpetuu într-o ciorbă a frustrărilor și a aducerilor aminte dar până la urmă toate astea duc la imbold colectiv ce dă roade. Iar asta dă viață vernisajelor de artă mai contemporane ca tine, scoate albume demne ce răsună până la Berlin. Adevărul e că și ONG-urile au început să lupte pentru cauze mai nobile ca Eugeniu de Savoya iar dacă ICR-ul e în derivă, atunci se poate implementa lejer principiul, dacă vrei un lucru bine făcut, pune mânuța și fă-l singur așa cum au făcut-o și alții. Lumea văzută de aici e mai rotundă, mai europeană și mai dârză, da ăsta e cuvântul pe care îl căutam bezmetic. Gloata sprintenă e gata de a plonja în necunoscut, de a arăta ce valori are acest oraș post austro–ungar, post decembrist și ante-globalizat. Ne place să folosim termeni de genu…cunosc!
Se apropie festivalul Underground, zeci de alte concerte cu trupe faine sau mega plicticoase, se apropie un Studentfest nebun și mii alte motive de a descreți frunțile.

Nu avem fonduri, dar avem perspectivă, avem o fabrică de nori, avem un incubatore de idei, sau oameni dezghețați ce animă o pietonală cu o cobză scorojită.
În definitiv Timișoara e de fiecare dată când zâmbești, când faci un lucru bun fără a te gândi la un beneficiu, atunci când apreciezi o dumă scrisă pe un perete ce te-a marcat toată ziua. Timișoara e atunci când ai învățat să pierzi și să încerci din nou, atunci când nu mai zici „bă e scump biletu” și ai uitat să folosești cuvântul „frate”. Ăsta e exercițiul nostru utopic la care tot mai mulți vibrează.
Cum orice crez are nevoie de un diez, vă aștept vibrând la o ceașcă cu jazz.

Share on Facebook

Tags: ,
Posted in DE CITIT, FOLCLOR | No Comments »

TATAIA face casă bună-n Timișoara

March 1, 2013

azi în Timișoara, mâine-n toată țara

TATAIA e o platformă de folclor contemporan cules de prin toate colțurile țării, adresată românilor de pretutindeni, fie ei în interiorul sau în afara granițelor. A avut încă de la prima apariție, contribuții de peste tot, a vorbit cu și despre oameni frumoși de la sat pân la oraș, de la munte și câmpie. E destul de anevoios demersul de a uni într-una toate viziunile astea minunat de diverse, când TATAIA-și are casa doar în capitală – oraș mare, centru pentru toate cele, cu un freamăt atât de hipnotizant încât aproape fiecare bucureștean se simte ca prin vrajă prins între porțile cetății. Cu greu mai poate să evadeze spre acel munte și acea câmpie…
Așa că TATAIA a tot cugetat adânc, apoi a pus piciorul în prag și și-a zis că trebuie musai să aibă case prin cât mai multe locuri frumoase din vasta noastră Românie.

Ne-am propus sa construim case TATAIA în mai multe orașe din țară în așa fel încât să putem reuni mai ușor comunitatea oamenilor care fac bine. Vrem să curgă mai ușor fluxul de idei, să iasă în față proiecte și oameni cu potențial, vrem să ne cunoaștem mai bine, vrem să retrezim la viață conștiința comună, vitală, la care contribuim cu toții în felurite moduri, dar separat. Vom crea o punte stabilă între cele mai importante centre culturale ale țării, să ne curgă pe bune același sânge prin vine.

Începem cu Timișoara, iar motivul este cât se poate de simplu, departe de vreo strategie geopolitică sau cultural-discriminatorie – am descoperit un om de-ncredere, dornic și voios, Manu Băbescu, draga TATAII. Manu este prima noastră coordonatoare locală, ea  va coagula “simțirea” timișoreană și-o va răspândi mai departe. S-a pornit deja în căutarea creierelor luminate din preajmă-i, a proiectelor de care merită să audă tot poporul, dar desigur că i-ar prinde foarte bine sugestii, așa că dacă știți ceva nu țineți doar pentru voi, trimiteți-i un mail.

Iar acum s-o cunoaștem pe Manu:

Manu despre Manu

Vin din Timișoara, am călătorit în jurul lumii, dar m-am întors tot în Timișoara. Am studiat pianul de mică dar am ales să scriu, îmi place să mă cațăr dar acum stau mai mult pe acasă; desenez dar nu am nicio noțiune tehnică. Am organizat mai multe evenimente culturale și aș vrea să știu că pot mișca puțin lucrurile în acest sens într-un oraș care are nevoie de mai mult activism și voință culturală. Am scris În căutarea fericirii-jurnal de călătorie în jurul lumii și public proză scurtă pe Liternet, gânduri și povești în TATAIA.

Cred că Timișoara are nevoie de un nucleu cultural, în sensul că multă lume face lucruri faine, dar le face fiecare de capul lui, și deși pare ciudat având în vedere că e un oraș relativ gestionabil/mic, nu se prea știu unii cu alții. Există câteva festivaluri și ințiative de coagulare a forțelor creative, dar nu e ceva cu o constanță care să dea cercurilor respective o stare de unitate. Ar fi o idee bună ca lumea să știe că poate contribui la o platformă culturală națională, prin care să își expună ideile free style. Legat de propunere, nici nu am stat pe gânduri având în vedere cât de tare m-a prins TATAIA de la prima colaborare și mai ales atunci când am putut să scriu despre unii dintre primii și cei mai semnificativi oameni creativi de pe plaiurile noastre. Am trăirea că prin TATAIA lumea cu idei în cap din Timișoara să se simtă băgată în seamă. Am zis: )

manubabe@me.com

Share on Facebook

Tags: , , ,
Posted in ARTA, FOLCLOR, STIRE | No Comments »

Paperjam #13 ajunge la Scart in 21 februarie

February 12, 2013

Paperjam este un eveniment de muzică improvizată demarat în Timișoara în ianuarie 2012, ce își propune explorarea de teritorii sonore noi, nelegate de un stil muzical anume. Paperjam nu implică repetiții, toată muzica din seara evenimentului fiind creată spontan. Pentru a diversifica evenimentul, Paperjam invită periodic diferiți muzicieni – provenind din cele mai diferite zone muzicale – pentru a improviza alături de aceștia.

Evenimentul de muzică improvizată Paperjam ajunge la ediția cu numărul 13, ce are loc joi, 21 februarie la Scârț Loc Lejer Timișoara (str. Zoe / Laszlo Szekely, nr. 1), cu începere de la ora 20 (fix). Intrarea la eveniment este 10 lei, iar rezervarea locurilor limitate se poate face la numărul: 0751 892 340.

Muzicienii ce vor improviza la Paperjam #13 sunt: Mihai Moldoveanu, Ovidiu Mihăiță, Ovidiu Zimcea și Lucian Naste.

Eveniment Facebookhttps://www.facebook.com/events/101884876662087

http://www.facebook.com/paperjamtm

 

Share on Facebook

Tags: , , , , , , ,
Posted in INPROGRAM, MUZICA | No Comments »

Razvan Popovici de vorba cu TATAIA

November 13, 2012

SoNoRo este unul dintre acele festivaluri care au devenit parte integranta din imaginea culturala a Bucurestiului. Razvan Popovici, violist de profesie si director de festival cu vocatie vorbeste despre muzica de camera ca despre cel mai cool lucru care s-ar putea petrece intr-o seara intr-o Capitala europeana. Dar, de ce n-ar fi adevarat? Descoperiti Sonoro 2012! (Maria Balabas)

Maria Balabas a povestit cu Razvan Popovici intr-un scurt interviu, marca TATAIA, imagine si regie montaj Stefan Bandalac.

Editia a saptea a festivalului SoNoRo, poarta tema LOVE UNLIMITED, intre 9 si 25 noiembrie, prin Bucuresti, Iasi, Timisoara si Cluj-Napoca.

Programul complet al festivalului SoNoRo, locatiile in care se desfasoara, precum si reteaua de parteneri prin intermediul carora se pot cumpara bilete, pot fi gasite pe www.sonoro.ro.

 

Share on Facebook

Tags: , , , , , , , , ,
Posted in INPROGRAM, INTERVIU, MUZICA, VIDEO | No Comments »

ATELIERU DE LEMN – pavilion interactiv, demontabil si repetitiv

September 21, 2012

 

TIMISOARA 29, 30 SEPT. [str. MARASESTI] – cea mai recenta strada pietonala din centrul istoric]

& SIBIU 13,14 OCT. [P-ta MARE]

Pe parcursul UNUI WEEK-END, REcult isi propune sa ocupe 2 SPATII CENTRALE din 2 ORASE ale Romaniei, prin amplasarea unui inedit ATELIER DE LEMN la scara URBANa.

Cadrele pavilionului [interactiv demontabil si repetitiv] ‘ATELIERU DE LEMN ‘  vor monta – TIMISOARA 29, 30 SEPT. [str. MARASESTI] si REmonta – SIBIU 13,14 OCT. [P-ta MARE] o succesiune de imagini [de arhitectura] si obiecte [de arta & iscusinta] IN LEMN , suprapuse: de la TRADITIE la INOVATIE, invitand la VIZIONAREA si EXPERIMENTAREA lor in spatiul liber urban.

EXPOZITIA SE VA TRANSFORMA [prin demonstratii practice sustinute de sculptori, mesteri populari, si pasionati ai lemnului ] intr-un eveniment de actiune [colaborativa] in
care publicul va participa la improvizarea si executia produsului de “ARHITECTURA MESTESUGITA”.

SCENOGRAFIA acestui FILM in 2 PARTI [la o distanta de 2 saptamani si 250 km] a fost realizata impreuna cu studenti arhitecti ai Facultatii de arhitectura – UPT.

ATELIERU DE LEMN – o productie cu soundtrack, sub regia si scenariul RE cult, finantat de AFCN si promovat prin viu grai de Radio Guerrilla.

pt mai multe ne gasiti la locul si timpul stabilit …sau in post-productie pe pag. de facebook: RE cult

 

Share on Facebook

Tags: , , , , , , ,
Posted in INPROGRAM | No Comments »

LEGENDE URBANE

October 6, 2011

15 octombrie, 18:00, Cuib d’Arte, Timisoara


tausance isi lanseaza volumul de debut, legende urbane, sambata, 15 octombrie, in Cuib d’Arte, de la ora 18.

Poezia de uz comun – un nou concept de lansare. Vrei o carte, citesti un text! N-ai chef de citit, scrii o recenzie! Fara critici, fara discursuri, fara E-uri.

Share on Facebook

Tags: , , ,
Posted in FOLCLOR, TEXT | No Comments »