Scaldat la lumina lunii

de Ana Cimpeanu

Fragmente din acest text au aparut in TATAIA #2 (2010), in articolul “Ma iubeste, nu ma iubeste, ma iubeste… as vrea eu”


Si el si ea mancau des seminte.

Ea oprea cojile in buzunar,

El le scuipa cu nonsalanta pe-un petic de drum.

Seara, nu mergeau pe strada unul langa celalalt

Si el si ea aveau nevoie de-o plimbare de toamna.

Ea traversa orasul cu fiinta vibrandu-i de note si tonuri si game,

El isi dezmortea piciorul pe-o banca.

Dimineata, nu mergeau pe strada unul langa celalalt.

Si el si ea locuiau pe aceeasi strada.

El locuia la o margine a ei,

Ea-la cealalta margine.

Dupa-amiaza, nu mergeau pe strada unul langa celalalt.

Si el si ea erau orgoliosi.

El o atintea cu privirea pe strazi laturalnice,

Ea astepta un joc spontan de litere.

Niciodata nu megeau pe strada unul langa celalalt…

…pana intr-o zi cu miros de asfalt incins:

el povestea nimicuri euforice,

ea isi proiecta visele in viitor…

…seara, nu vorbeau pe strada unul cu celalalt…

Share on Facebook

Tags: , , , , , , , , , ,
Posted in TEXT | No Comments »

November 14, 2010

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*